INFONOT administrează cele 11 Registre Notariale

INFONOT administrează cele 11 Registre Notariale
20 noiembrie 2015 Printează articolul

În cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România își desfășoară activitatea și Centrul Național de Administrare a Registrelor Naționale Notariale, cunoscut publicului și sub denumirea de INFONOT.
Centrul se ocupă cu administrarea și gestionarea Registrelor Naționale Notariale care sunt in prezent in număr de unsprezece, anume: • Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Succesiunilor (RNNES), în care se înregistrează cauzele succesorale privind cetăţenii români, străini sau apatrizi cu ultimul domiciliu în străinătate, de pe urma cărora au rămas bunuri în România; • Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Liberalităţilor (RNNEL), în care se înregistrează toate actele de donaţie, dispoziţiile testamentare, revocarea lor, precum şi retractarea revocării acestora; • Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Opţiunilor Succesorale (RNNEOS), în care se înregistrează toate actele notariale referitoare la acceptarea, respectiv renunţarea la moştenire; • Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Procurilor şi Revocărilor acestora (RNNEPR), în care se înregistrează procurile/mandatele date în scopul încheierii de acte şi îndeplinirii de proceduri notariale, precum şi actele de revocare a acestora; • Registrul Naţional Notarial al Regimurilor Matrimoniale (RNNRM), în care se înscrie, pentru opozabilitate faţă de terţi, regimul matrimonial ales de soţi; • Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Creditorilor persoanelor fizice şi a opoziţiilor la efectuarea partajului succesoral (RNNEC), în care se înscriu, pentru opozabilitate faţă de terţi, cererile creditorilor cu privire la creanţele pe care le au faţă de o persoană fizică; • Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Cererilor de Divorț (RNNECD), în care se înscriu cererile soților cu privire la constatarea desfacerii căsătoriei prin acordul parților, pe cale notarială; • Arhiva Naţională Notarială de Acte Autentice (ANNAA), în care se arhivează, în format electronic, actele autentice autentificate de notary: • Registrul Naţional de Publicitate a Maselor Patrimoniale (RNPMP); • Registrul Naţional de Evidență a Actelor de Deces (RNEAD); • Registrul Naţional Notarial privind Capacitatea Persoanelor (RNNCP), în care se înscriu actele referitoare la punerea sub interdicție, mandatul pentru incapacitate, desemnarea și revocarea curatorului/tutorelui, precum și alte acte din care rezultă limitarea capacității persoanei fizice.

Evidenţă la nivel naţional a procedurilor notariale

Registrele prezentate au un rol foarte important, atât în activitatea notarială, cât și pentru beneficiarii actului notarial, cetățenii acestei țări.
Scopul primordial al Registrelor este de a proteja circuitul civil, de a asigura o evidenţă la nivel național a tuturor procedurilor, de a limita fraudele şi de a asigura cetățenilor un serviciu sigur şi calitativ.
Modalitatea în care notarii publici lucrează în prezent cu aceste registre este prin intermediul semnăturii electronice calificate. Practic, există un portal, în care accesul se face pe baza de token şi parolă, unde se fac înregistrările şi, ulterior, verificările legate de succesiuni, donații şi testamente, declarații de opțiune succesorală, existența şi valabilitatea procurii, regimul matrimonial al părților. De exemplu, în situația în care o anumită persoană se prezintă la notar, în vederea dezbaterii unei succesiuni, acesta poate face anumite verificări, cum ar fi: • dacă s-a mai solicitat dezbaterea acelei succesiuni la un alt birou notarial; • dacă defunctul a lăsat sau nu testament; • daca mai există şi alți moștenitori, în măsura în care aceștia au făcut declarație de opțiune succesorală.
In practică, se pot ivi situații în care una dintre părți să fie reprezentată prin procură. În această situaţie, avem posibilitatea de a verifica dacă acea procură există în realitate, care este conținutul ei exact şi faptul că la momentul la care ea este folosită este încă valabilă, nefiind revocată.
O parte dintre aceste registre funcționează din anul 2007, iar altele au devenit funcţionale începând cu data de 1 octombrie 2011, data intrării în vigoare a noului Cod Civil. Reamintim că noul Cod Civil a adus ca element de noutate anumite instituții, spre exemplu posibilitatea soților de a opta în legatură cu regimul lor matrimonial, şi a presupus necesitatea existenţei unui registru al regimurilor matrimoniale.

Investiţia, exclusiv din cotizaţia notarilor

Faptul că aceste registre există este un mare beneficiu pentru cetățeni, întrucât actele de care ei beneficiază sunt mult mai sigure, iar posibilitatea de fraudare este mult limitată. Acceptarea informațiilor existente în aceste registre se poate face nu numai de către notarii publici în instrumentarea actelor pe care le autentifică, ci si de către persoane care justifică un interes.
Investiția pentru ca aceste registre să poată exista a fost una substanțială, fiind primul proiect de o astfel de anvergură în România, iar toată finanțarea a fost realizată din cotizațiile notarilor publici.
Notarii au înțeles să întoarcă o parte din veniturile lor în beneficiul cetățenilor acestei ţări, finanțând integral proiectul de înființare a Registrelor Naționale, care aduc un plus de siguranță şi a fost dovedit şi statistic, prin reducerea şi chiar eliminarea proceselor având ca obiect aspecte ce pot fi verificate cu ajutorul acestor instrumente.

Articol pus la dispoziţie de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România

adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu