Emil Iugan a ales. Bistriţeanul care vrea să îmbrace casele în lâna de oaie

Emil Iugan a ales. Bistriţeanul care vrea să îmbrace casele în lâna de oaie
27 octombrie 2017 Printează articolul

Dacă zilele acestea oaia este vedetă, atunci vă spun o scurtă poveste despre un om de la munte, Emil Iuga.  Bistriţeanul care vrea să îmbrace casele în lâna de oaie a venit în Bucureşti cu propunerea sa. De a folosi lâna ca izolator pentru case.

Expoziţia din cort

La târgul INDAGRA zăresc un cort mare, alb, în faţa căruia tronează un panou pe care scrie exact despre subiectul tratat acum. Sunt curios să văd despre ce e vorba. Văd exemplificări, adică nişte pereţi din lemn, dubli, în mijlocul cărora e câte o „saltea” pufoasă. Mai e şi un acoperiş căptuşit în interior cu acelaşi fel de material.

Explicaţii la obiect 

Gazdele intră imediat în vorbă cu vizitatorii, le explică ce şi cum. Am norocul să dau peste patronul firmei. Ba pleca, ba se mai întorcea, ca la târg, să vadă ce mai e nou. După cum arată bărbatul, zici că e un baci, înalt, spătos, cu un toiag scupltat în mâinile-i grele, noduroase. Şi cu o pălărie semeaţă pe cap. Ce să mai spui de vorbă, scurtă şi tunătoare.

Un bistriţean

Aşa îl cunosc pe Emil Iugan. Manager general scrie pe cartea lui de vizită. Scoate din buzunar o bucată de carton şi mi-o oferă. E din judeţul Bistriţa-Năsăud. Zice că firma lui face case din lemn. Trecem însă repede la chestiunea lânii. Credeam că produsul finit ca izolator termic e făcut în România. Nu e, îmi spune. E importat din Germania şi Austria. „Noi vrem să facem o fabrică în Bistriţa, dar pentru început studiem piaţa”, îmi explică patronul. A spus că „noi”. Legat de viitoarea fabrică. Se referă la mai mulţi oameni din zona sa care vor să se unească pentru acest proiect.

Contextul pare favorabil 

Aduc vorba despre recenta discuţie pe care am avut-o pe tema asta cu arhitectul Horaţiu Răcăşan, din Cluj, care e în conducerea filialei transilvane a Ordinului Arhitecţilor din România. Şi el susţine ideea valorificării resurselor noastre naturale, când vine vorba de protejarea locuinţelor, cu referire, între altele, şi la lâna ovinelor.

“A, îl ştiu pe domnu’ Răcăşan, am discutat cu el pe tema asta”, mă anunţă interlocutorul. Deci aşa, la noi în ţară nu se produc izolaţii de felul acesta, naturale, trag concluzia.

„Dacă ministrul Agriculturii a decis să promoveze oaia, atunci am venit să arătăm ce se poate face cu lâna de oaie. Să nu stăm şi să ne uităm cum numai străinii fac aşa ceva”.

Cercetare de piaţă

Firma lui Emil Iugan a cumpărat produsul finit, din lână, de la străini, o canitate mică, fireşte, şi a venit cu el în capitala României, la târg, să facă reclamă acestei proceduri de anvelopare a casei. Promovarea se va concretiza şi în rândul facultăţilor cu profil tehnic. Şi în presă. Dar şi pe la diverse evenimente publice, cum e şi târgul acesta de acum, din Bucureşti.

„Timp de un an vrem să vorbim despre acest produs, în toată ţara. Să ne dăm seama dacă el va prinde la români. Abia apoi ne apucăm de producţie”. Deci totul e ca piaţa românească să ceară aşa ceva, dacă oamenii vor fi convinşi de varianta asta.

Cum se face 

Să vedem în continuare cum se obţine acest produs finit. Notez explicaţiile specialiştilor. Lâna se spală şi se usucă. Apoi se extrage lanolina, o substanţă folosită în industria farmaceutică. Urmează tratarea contra moliilor. Mă refer la lână, fireşte. La final, prin presare se obţin un fel de saltele de diverse dimensiuni, între 60 şi 140 de milimetri grosime. Atât. Totul pare destul de simplu. Ce mi se mai spune e că această soluţie de anvelopare reţine în mai mare măsură căldura în interiorul casei, în comparaţie cu materialele clasice, adică cele sintetice. Ştim cu toţii cu ce sunt îmbrăcate, de ani buni încoace, blocurile din ţara noastră.

Fără cifre. Deocamdată

Cât priveşte costul, asta e o chestiune pe care o poţi calcula în funcţie de amploarea producţiei. Dacă faci o cantitate mare, pentru că ai cerere pe măsură din partea clienţilor, costurile scad. Asta mi se zice. Oamenii din faţa mea nu se hazardează încă pe teritoriul cifrelor.

Avem potenţial. Ce facem cu el?

Văd aici exemplul acestei saltele pusă în mijlocul peretelui. Vreau să ştiu dacă lâna de oaie poate fi pusă şi în exteriorul pereţilor. Răspunsul vine repede, în sens afirmativ. Dar întărită cu fibre şi tencuită. “Străinii folsesc lâna de oaie, ca izolator al caselor, de mulţi ani. Şi rezultalele sunt vizibile”, cu referire nu numai la reducerea costului de încălzire. Un element important e legat de sănătatea oamenilor care trăiesc într-o casă îmbrăcată într-un produs natural.

Un îndemn 

Nu în ultimul rând, bistriţeanul vorbeşte despre valorificarea potenţialului de care încă dă dovadă spaţiul nostru rural. Mi-amintesc de scenele acelea în care ciobanii aruncau lâna oilor fie la gunoi, fie pe foc, neavând cui s-o vândă.

“Hai să promovăm resursele locale!”, sună îndemnul. Vom constata în viitor dacă românii sunt de acord cu această afirmaţie.

 

Foto: Dan Gheorghe

 

 

 

adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu