Topul staţiunilor balneare din România, ediţia din 2018

Topul staţiunilor balneare din România, ediţia din 2018
08 noiembrie 2017 Printează articolul

Aşa cum în acest an am avut o ierarhie, şi anul viitor se va face Topul staţiunilor balneare din România, ediţia din 2018. Asociaţia Română de Balenologie anunţă că va realiza un top al staţiunilor balneare din România. Acest deziderat ar trebui să fie atins anul viitor, când va fi prezentat un raport în acest sens, cu ocazia congresului acestei asociaţii, programat în perioada 22-27 mai.

Criterii de apreciere

Aşa cum precizează doctorul biolog Constantin Munteanu, preşedintele Asociaţiei Române de Balnelogie, criteriile de apreciere a calităţii staţiunilor balneare din ţara noastră vor viza noţiunile de atractivitate, resurse naturale, resurse umane, calitatea serviciilor, accesibilitate, strategii de dezvoltare, servicii, investiţii, promovare, credibilitate, implicare civică.

Seria vizitelor de documentare

Până în prezent, arată sursa citată, experţii asociaţiei au vizitat staţiunile Amara, Eforie, Techirghiol, Mangalia, Slănic Moldova, Covasna, Băile Tușnad, Sovata, Turda, Sîngeorz Băi, Ocna Șugatag și Băile Felix. Au avut loc întâlniri atât cu responsabilii staţiunilor, cât şi cu autorităţile locale, dar şi cu personalul medical implicat în tratamentele acordate persoanelor care vin la cură.

Puţină istorie

Dacă e să facem puţină istorie, atunci merită spus că România a investit resurse importante, încă din perioada interbelică, atât în privinţa cercetărilor, cât şi a infrastructurii, pentru a se crea un amplu sistem al staţiunilor balneare. A nu se uita faptul că la noi apare, din anuol 1921, Societatea de Hidrolgie Medicală şi Climatologie.

Vechi studii

Studii importante se realizează în acea perioadă, în privinţa apelor minerale, de-a lungul Carpaţilor României fiind identificate nu mai puţin de 2.000 de izvoare, clasificate pe opt categorii – slab mineralizate, carbo-gazoase şi alcaline, cloruro-sodice, sulfuroase, feruginoase, diuretice, sulfatate, plus apele radioactive şi băile de nămol. România se remarcă prin faptul că are una dintre cele mai extinse zone mofetice din Europa. Se fac investiţii în diverse staţiuni balneare, precum Geoagiu, Călan, Buziaş, Săcele, Băile Felix, Vatra Dornei, Herculane.

Bune şi rele

După 1990, aşa cum bine se ştie, unele din aceste staţiuni au intrat într-un nemeritat con de umbră. Suspecte afaceri au dus la degradarea, uneori iremediabilă, a unor edificii şi sisteme de tratament. Din fericire, există şi opusul acestei situaţii, adică staţiuni unde implicarea unor oameni de înaltă calitate, mai ales pe plan local, a dus la dezvoltarea acestor veritabile oaze de sănătate. Cert este că, având în vedere poteţialul natural uriaş, România ar putea să devină o perlă europeană a turismului balnear. Totul e ca noi, românii, să şi înţelegem acest adevăr.

Concluzie

Oricum, iniţiativa Asociaţiei Române de Balneologie, de a face un nou studiu asupra tuturor staţiunilor balneare de la noi, este mai mult decât binevenită. Acest raport ar putea să ne arate care e situaţia pe ansamblu. Criteriile de evaluare reprezintă nişte ştachete interesante. Nu numai pentru un simplu clasament, ci mai ales pentru a vedea ce probleme trebuie neapărat rezolvate. Vă reamintim faptul că în topul din acest an (https://www.stiriutile.ro/techirghiol-prima-pozitie-topul-statiunilor-balneare-2017/) staţiunea Techirghiol s-a clasat pe prima poziţie.

 

  Categorie:
adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu