Dreptul de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini

Dreptul de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini
22 iulie 2017 Printează articolul

Aveţi un cunoscut, o rudă sau un prieten cetăţean străin şi nu ştiţi cum pot cumpăra un teren în România? Iată care sunt drepturile cetăţenilor străini în materie imobiliară, mai bine zis dreptul de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii străini.

Modalitatea în care pot dobândi drept de proprietate privată asupra terenurilor cetăţenii străini diferă de cea în care pot dobândi cetăţenii români. Faptul că legislaţia română prevede aceste diferenţe nu este un caz singular, având în vedere că şi în legislaţia altor state se regăsesc prevederi similare.

Actele normative care reglementează tranzacţiile imobiliare

În anul 2005, au fost adoptate două texte normative cu impact asupra subiectului care face obiectul acestui articol. Este vorba de Legea nr. 247, privind reforma în domeniul proprietăţii şi justitiei şi Legea nr. 312, privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizii, precum şi de către persoanele juridice străine. Legea nr.247, care a fost primul act normativ, prevedea că dobândirea se va face în condiţiile legii speciale, iar în noiembrie 2005 Legea nr. 312 a detaliat care sunt condiţiile speciale.

În cuprinsul Legii nr. 312 se regăsesc patru categorii de persoane care au reglementări diferite în ceea ce priveşte modul de dobândire a dreptului de proprietate.

Reglementările pentru străinii mebri UE, aceleaşi ca pentru români

Astfel, cetăţeanul unui stat membru al UE sau al Spaţiului Economic European, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române.  De la data adoptării Legii nr. 312, aceste persoane pot dobândi terenuri intravilane pentru construcţii, în timp ce terenurile agricole, pădurile şi terenurile forestiere s-au putut dobândi de către persoanele enumerate după împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană, adică începând cu 1 ianuarie 2014.

O a doua categorie este cea a cetăţenilor unui stat membru nerezidenţi în România, apatrizii nerezidenţi în România cu domiciliu într-un stat membru şi persoanele juridice nerezidente, constituite în conformitate cu legislatia unui stat membru, care pot dobândi drept de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinte secundare la impinirea unui termen de 5 ani de la aderarea României la UE, adică de la data de 1 ianuarie 2012.

Reguli pentru fermierii străini care se mută în România

Fermierii care desfăşoară activităţi independente şi sunt cetăţeni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul într-un stat membru, care îşi stabilesc reşedinţa în România sau sunt apatrizi cu domiciliul in Romania pot dobândi drept de proprietate în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români, fără a mai fi necesară împlinirea nici unui termen de la data aderării României la UE. O condiţie pe care legea o prevede totuşi pentru fermieri este faptul că nu pot să schimbe destinaţia terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere.

Proprietar pe imobil, dar nu şi pe teren

În privinţa cetăţenilor străini, apatrizilor şi persoanelor juridice aparţinând statelor terţe legea prevede că acestea pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate intenaţionale, pe bază de reciprocitate, dar nu pot dobândi în condiţii mai favorabile decât cele aplicabile cetăţenilor unui stat membru şi persoanei juridice constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru.

În prezent, cetăţenii Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European pot dobândi drept de proprietate în aceleaşi condiţii în care pot dobândi şi cetăţenii români.

În privinta cetăţenilor statelor terţe, aceştia vor putea dobândi drept de proprietate numai dacă există încheiate tratate internaţionale între România şi acel stat.

Cetăţenii statelor terţe pot dobândi drept de proprietate asupra construcţiilor şi drept de superficie (un drept de folosinţă pe durata existenţei construcţiei) asupra terenurilor, în situaţia în care doresc să cumpere imobile în România.

Articol realizat în colaborare cu Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România
  Categorie:
adaugă comentariu

1 Comment

  1. iulie 23, 05:37 #1 MLDD

    PUTIN CAM NECLAR ARTICOLUL; SOTUL MEU NU ESTE CETATEAN UE, EU DETIN O PROPRIETATE IN ROMANIA IMPREUNA CU SORA MEA. EU SI SOTUL SUNTEM CASATORITI IN COMUNITATE DE PROPRIETATE IN AFRICA DE SUD, CERTIFICAT DE CASATORIE RECUNOSCUT DE CONVENTIA DE LA HAGA SI RECUNOSCUT SI INREGISTRAT SI DE STATUL ROMAN. CARE SUNT DREPTURILE LUI? POATE DEPUNE CERERE PENTRU UN BULETIN ROMANESC? DORESTE SA VIZITEZE ROMANIA SI RUDELE PRIN LEGE/ALIANTA DIN ROMNAI CIND DORESTE, FARA A FACE MEREU CERERE DE INTRARE IN ROMANIA? CE MA SFATUITI? PUTETI AFLA DE LA ASOCIATIA NOTYARILOR MAI MULTE DATE? VA MULTUMESC

    Reply to this comment

Adaugă comentariu