Sute de deţinuţi, eliberaţi în prima zi de aplicare a noului act normativ

20 octombrie 2017 postat de stiriAdmin Printează articolul

Sute de deţinuţi au fost eliberaţi în prima zi de aplicare a noului act normativ. Este vorba de Legea recursului obligatoriu, act normativ care a intrat în vigoare la data de 19 octombrie şi prevede că în penitenciarele unde condiţiile de detenţie sunt improprii se aplică o scădere a pedepsei. Astfel, la 30 de zile de detenţie se calculează o reducere de şase zile.

Ce spune ministrul Justiţiei

În acelaşi timp, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezent, joi, la o dezbatere tocmai pe tema situaţiei din penitenciare, s-a arătat surprins de amploarea fenomenului. El a declarat presei nici mai mult nici mai puţin decât că „nu credeam că impactul va fi atât de mare”.

Mai târziu, în cadrul dezbaterii, ministrul Justiţiei a vorbit despre cum se încearcă rezolvarea problemei din închisori.

„Dacă noi, anul ăsta sau la anul, rezolvăm 100% problema deţinutilor din penitenciare, dacă populaţia penitenciară este în scădere, presupunem că rezolvăm toate problemele din penitenciar, însă Hotărârea pilot nu este realizată. Avem miile acelea de cauze suspendate la CEDO, în vederea Hotărârii pilot, şi de ei nu trebuie să uităm, pe ei trebuie sa îi despăgubim, (…) şi să le dăm o justă despăgubire. Ce înseamnă asta? Ţine şi de posibilităţile noastre, de bugetul nostru, nu numai de dorinţa noastră, ne vom inspira şi din alte modele, nu vom propune un euro sau doi pe zi, pentru că vom presupune că nu e despăgubire”, a spus ministrul Justiţiei.

Ce susţin sindicatele

Pe de altă parte, sindicatele lucrătorilor din penitenciare anunţă că numai joi, deci în prima zi de aplicare a legii, câteva sute de deţinuţi au fost eliberaţi. Statistica se referă la penitenciarele din toată ţara. În zilele următoare este posibil ca peste 1.000 de deţinuţi să fie, la rândul lor, eliberaţi. Sindicatele susţin însă că directorii de penitenciare semnează pe răspunderea lor deciziile de eliberare, în condiţiile în care nu există încă un regulament foarte clar de aplicare a legii.

Primele estimări

„O estimare bazată pe informaţiile preluate de la colegii din penitenciare arată că directorii de penitenciare deja şi-au asumat semnarea unor decizii administrative de punere în libertate a peste 300 de deţinuţi. În perioada următoare, estimăm că peste 1000 de deţinuţi vor fi prezentaţi, în plus, în fiecare lună în comisii de liberare condiţionată, ca urmare a aplicarii legii”, transmite un comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Trebuie remarcat, potrivit datelor de la Ministerul Justiţiei, joi, în prima zi de aplicare a noii legi, au fost eliberaţi din penitenciare 529 de deţinuţi.

Acelaşi comunicat arată că „Legea este aplicată pe răspunderea directorilor de penitenciare care, împreună cu specialiştii din penitenciare implicaţi în acest proces, îşi asumă, practic, riscul unor liberări eronate pentru a evita detenţia ilegală. Modul de calcul al acestor şase zile considerate ca executate este incert, procedura de punere în libertate nu este clară, apar erori în evidenţa executării pedepselor, iar personalul care gestionează acest proces este insuficient”.

Lipsa de proceduri

Din zona lucrătorilor penitenciarelor încep să apară tot mai multe reacţii care atrag atenţia asupra unor riscuri în ceea ce priveşte graba cu care această lege este aplicată. Astfel, liderul Sindicatului Equitas din Penitenciarul de femei Târgşor, Adrian Grigoroiu, nu se sfieşte să spună că asistăm în fapt la o “graţiere mascată”. Şi acesta vorbeşte despre lipsa unei proceduri clare de aplicare a legii, dar şi de faptul că lucrătorii din penitenciare au tras de mai mult timp semnale de alarmă către autorităţi, încă înainte ca noul act normativ să devină aplicabil.

„Au fost trase semnale de alarmă din partea organizaţiilor sindicale, care au criticat această măsură, practic o graţiere mascată. Putem spune că aceasta va încuraja infractorii. Legea recursului compensatoriu reprezintă un proces destul de complicat la care se va lucra mult timp de acum, şi noi spunem că nu este o măsură bună pentru sistemul penitenciar, deoarece mare parte din deţinutele care se vor elibera în scurt timp se vor întoarce în mediul penitenciar”, arată Grigoroiu.

De remarcat este faptul că atunci când face declaraţii Grigoroiu denotă doar ură. Ceea ce era normal să se întâmple, adică să se mai aerisească penitenciarele umplute la refuz, având în vedere că avem nişte condiţii de detenţie inumane, este tradus de Grigoroiu ca o “graţiere mascată”. Declaraţii aberante şi care vin din partea unor persoane care nu ştiu decât să folosească “bâta” şi al căror grad de umanitate tinde spre zero. În general, când spui gardian (agent de penitenciar, ca să respectăm actuala titulatură), în nici un caz nu te poţi aştepta la o persoană care să dea dovadă şi de umanitate. Aşa că, domnul Grigoroiu ar trebui să-şi mai pondereze declaraţiile şi poate să-şi vadă de uscăturile din curte.

O bubă veche se sparge acum

Pe de altă parte, nu trebuie uitat faptul că au existat nenumărate scandaluri, naţionale şi internaţionale, legate de condiţiile inumane în care stau deţinuţii. Situaţiile cele mai grave au apărut din cauza suprapopulării închisorilor, dar şi a lipsei unei alimentaţii adecvate. Tocmai de aceea ţara noastră a fost dată în judecată la CEDO de foşti deţinuţi şi statul român a pierdut o serie de cauze în acest sens. România a fost, în acelaşi timp, criticată pe plan internaţional pentru condiţiile din penitenciare. Nu în ultimul rând, guvernele care s-au succedat la Bucureşti, după 1990, nu au avut între priorităţi construirea de noi penitenciare, dar şi găsirea de alternative actualelor penitenciare. Practic, nu pentru orice faptă trebuie să arunci omul după gratii. Mai ales că detenţia s-a dovedit peste tot, nu doar la noi, tot mai mult a fi o formă de reeducare total greşită. Dimpotrivă, foarte mulţi se înrăiesc. Astfel s-a ajuns la situaţia de azi, anume penitenciare suprapopulate şi condiţii execrabile. Oamenii care au fost pedepsiţi trebuie trataţi ca oamenii, nicidecum inchisoarea nu trebuie să se transforme într-o condamnare la moarte. Să nu uităm şi de erorile judiciare, unele pur şi simplu răsunătoare şi care nu au făcut decât să distrugă inutil nişte vieţi. Doar din disperarea şi cruzimea unor procurori de a condamna, de-a valma şi chiar cu probe false şi din indiferenţa unor judecători, care nu s-au dovedit profesionişti, ci doar nişte unelte ale procurorilor.