Moş Crăciun şi cârnaţii. Poveste de semi-sărbătoare

04 decembrie 2017 postat de aida Printează articolul

Moş Crăciun şi cârnaţii, de fapt o poveste de semi-sărbătoare. O poveste adevărată, o poveste în prag de sărbătoare. Prea mulţi cârnaţi, prea mult fum. Unde mai are loc şi Moş Crăciun? Stau în mijlocul târgului din Bucureşti şi mă întreb.

La poalele bradului 

De-o parte şi de alta, roată, în jurul meu, tonete cu suveniruri. Un brad imens stă pavăză Bulevardului Unirii şi mă face să-mi cadă, vorba aia, căciula din cap, când mă uit până în vărful lui. E mai înalt decât blocurile din împrejurimi şi sigur se poate lua la trântă oricând, în privinţa altitudinii, cu Palatul Parlamentului, pe care oricum îl priveşte direct în ochi. Mă întreb doar dacă e natural. Pomul…

Rotunda atmosferă

Casa lui Moş Crăciun pare stingheră, nu numai pentru că e într-un colţ al perimetrului dedicat sărbătorilor de iarnă, în centrul căruia sfârâie grătarele. Dar îmi dau seama cât e de temătoare când aude cum ţipă din megafoane muzica electronică, inundând întreaga piaţă a Constituţiei.

Am decis să intru în semi-întunericul construcţiei din carton, unde dau peste o atmosferă rotundă, cu un candelabru deasupra capului şi câteva domnişoare care îmi spun că joacă rolul de elfi. Se poate spune şi elfe?

Trenuleţul

Moşul încă nu e prezent, el încă îşi face bagajele, de acolo de unde vine. Nu se ştie exact de unde, cercetătorii nu au căzut încă de acord în privinţa acestui subiect. Câţiva copii se joacă cu un trenuleţ din lemn care are rolul de-a se lăsa zbenguit, după ce a fost garat pe o masă cu picioare scurte. Nu am ce face şi pun o întrebare pe care apoi o definesc în gând drept prostească, anume dacă cumva gazdele mele ştiu vreo poveste cu sau despre bădia în mantie roşie.

Despre scenografie

Văd un fotoliu şi o canapea. Pe una din aceste piese va sta, din 16 decembrie, conform programului oficial, cel ce bucură visele micuţilor cu tolba lui încărcată. Scenografia e completată cu un şemineu, un brăduţ iluminat color, un corp de bibliotecă şi un ceas cu pendulă.

La poză

Unicul lucru pe care pot să-l fac e să mă las înconjurat de nimfe, la o poză pentru eternitate. Cât despre poveşti, doar în cărţi. Pe acelea însă le-am citit când eram mic. Credeam că la târgul lui Moş Crăciun voi fi surprins. M-am înşelat…

Foto: Dan Gheorghe