Legende şi obiceiuri. Sfântul Nicolae, cel ce împarte daruri în casele întregii lumi

05 decembrie 2017 postat de stiriAdmin Printează articolul

Sfântul Nicolae, cel ce împarte daruri în casele întregii lumi, Vă prezentăm câteva legende şi obiceiuri. Despre Sfântul Nicolae sau Moş Nicolae, cum îi spun copiii, am descoperit o serie întreagă de legende. Noroc cu Internetul care abundă în asemenea exemple. Pentru că după ce, pe stradă fiind, am stat de vorbă cu lumea, nimeni nu a ştiut să îmi spună despre cel ce face bucurii micuţilor, în noaptea de 5 spre 6 decembrie.

Da, Moş Nicolae aduce copiilor dulciuri, în special. Deşi se mai zice că acelora care nu sunt cuminţi ar putea să le lase la uşă o nuieluşă. Dar e mai bine să nu-i speriem pe ştrengari cu un asemenea lucru mai puţin plăcut.

Ce ne spune legenda

Aşadar cine a fost personajul despre care vom povesti acum? Legenda spune că el a văzut lumina zilei într-o familie bogată. Sufletul lui era plin de mărinimie, aşa că nu a stat nepăsător, dându-şi seama că prietenii şi vecinii lui se aflau în cea mai cruntă sărăcie. Totuşi, aceştia erau oameni cinstiţi, care trăiau din puţinul lor câştigat prin muncă, şi nu ar fi acceptat să primească de la cineva vreun cadou.

Ca atare, Nicolae decide ca numai la adăpostul întunericului să meargă pe la casele nevoiaşilor şi, fără ca aceştia să bage de seamă, să le lase fie bani, fie alimente sau haine. Se povesteşte că în satul unde trăia Nicolae era o familie care avea trei fete de măritat. Numai că ele cu greu ar fi putut să îşi găsească peţitori, de vreme ce nu aveau zestre. Ca atare, Moşul, ca să-i spunem în termen generic, decide să le ajute. El duce câte un sac de bani la fiecare dintre cele trei surori, în parte. La prima, îi va lăsa darul la uşa casei părinţilor ei. La cea de-a doua, va arunca sacul cu bani pe coşul casei. Pentru a treia fată, săculeţul cu galbeni va fi aruncat pe fereastra deschisă.

Se spune că tatăl fetelor a fost tare curios să afle cine este misteriosul binefăcător. A decis ca, înainte de nunta celei de-a treia fete, să stea la pândă. Numai aşa, fugind după cel ce dorea să dispară ca o umbră, după ce aruncase săculeţul cu bani pe fereastră, i-a ieşit în cale, dându-şi seama cu cine are de-a face. Deşi a jurat să nu spună nimic, nu a fost în stare să ţină secretul şi, în scurt timp, întreaga suflare a satului a aflat de povestea aceasta.

Tradiţia românească

Tradiţia populară românească vorbeşte despre Sânicoară, cel care în noaptea de 5 spre 6 decembrie le aduce daruri copiilor care au fost cuminţi şi ascultători în anul care tocmai se încheie. Chipul său ar fi al unui bătrân cu o barbă lungă şi albă. Numai că în momentul când aduce cadourile pentru copii îşi scutură podoaba. Dacă în ziua de 6 decembrie ninge, atunci lumea spune că Sânicoară a întinerit, pentru că fulgii de nea ar fi chiar barba de care a scăpat. Altă legendă ni-l înfăţişează pe un cal alb, ca paznic al Soarelui. Se mai zice că pe 6 decembrie e bine să pui crenguţe de pomi fructiferi în apă, ca să înflorească de Anul Nou.

Sfântul Nicolae este considerat, după obiceiurile româneşti, protectorul celor care au pătimit din cauza încercărilor vieţii, al femeilor văduve şi al copiilor orfani.

Pe vremuri, în satele noastre ziua de 6 decembrie reprezenta momentul constituirii cetelor de colindători care se pregăteau pentru a merge pe la casele oamenilor, în preajma Crăciunului. Se mai spune că în 6 decembrie începe cu adevărat iarna.

Despre Sfâtul Nicolae se arată în textele religioase că s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, într-o familie creştină, înstărită dar totodată cu simţul milosteniei faţă de aproapele aflat în suferinţă.

Obiceiuri din alte ţări

Sfântul Nicolae reprezintă un personaj aparte nu numai în tradiţia noastră, ci şi a altor popoare. În Franţa, de pildă, e însoţit în peregrinările sale de Le Pere Fouettard. Şi în legendele germane are alături un fel de aghiotand, sub diverse nume. Nuieluşa sa, pentru copiii neascultători, e întâlnită, ca poveste, în Germania, Olanda sau Belgia. Tinerii din zona Berchtesgaden, din Germania, se îmbracă în paie şi îşi pun măşti pe faţă. Grupul e format din 12 oameni care îl însoţesc pe Sfântul Nicolae, în timp ce acesta trece pe la fiecare casă. Tinerii le scot pe gazde afară şi are loc un fel de bătaie ritualică, în sensul că aceia care au greşit peste an să fie astfel pedepsiţi.

Danemanrca îl prezintă pe Moş Nicolae venind într-o sanie trasă de reni. El are sacul plin cu daruri. Copiii pregătesc o farfurie în care pun lapte. Gospodina face şi o budincă din orez care să fie mâncată de elfii din suita Moşului. Ungurii au credinţa îngerilor, cei care aduc darurile.

Nordicii au propria lor legendă, a zeului Odin, al vikingilor, care în timpul iernii urcă pe un cal, ca să ofere daruri celor buni şi să le dea pedepse celor răi. Voi, cei care citiţi acum aceste rânduri, aţi fost cuminţi?