Braşovul scoate la lumină trista istorie a oraşului Stalin

26 septembrie 2017 postat de stiriAdmin Printează articolul

Braşovul scoate la lumină trista istorie a oraşului Stalin, o istorie cunoscută mai puţin. După Al Doilea Război Mondial, România are statut de ţară ocupată. Chiar dacă acea perioadă nu e tratată ca atare în manualele de istorie, şi nici nu se face prea multă vâlvă pe acest subiect, e un fapt istoric de care nu se poate să nu se ţină seama. Aşa cum se ştie, trupele sovietice se retrag de pe teritoriul nostru abia în 1958, în urma unei înţelegeri între guvernele de la Bucureşti şi Moscova.

Statistici puţin cunoscute

Anii de ocupaţie au însemnat pentru România, între altele, şi schimbarea denumirii unor localităţi, străzi, obiective economice şi instituţii de orice fel. Se înregistrează nu mai puţin de 12.000 de situaţii de acest fel. Dacă o fabrică sau o şcoală, o stradă sau un oraş ori o comună se numeau într-un anumit fel înainte de război, cu totul altfel se decide în condiţiile regimului roşu. Cât mai multe edificii trebuie să fie denumite în funcţie de marii conducători sau teoreticieni sovietici, dar şi după numele uneltelor lor din noua guvernare sovietizată a României.

Lăudabilă iniţiativă

Am făcut această scurtă introducere pentru a scoate în evidenţă o iniţiativă lăudabilă a Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov. Să nu uităm că unul dintre cele mai importante centre industriale şi culturale ale României, de la poalele Tâmpei, capătă o altă denumire în epoca neagră de după 1948. Braşovul devine oraşul Stalin.

Oraşul Stalin

Aşadar, Muzeul Judeţean face în ziua de azi apel către locuitorii Braşovului de a pune la dispoziţia acestei instituţii o serie întreagă de amintiri, obiecte sau fotografii care ilustrează perioada oraşului Stalin. Poate că sunt oameni, cei ajunşi la vârsta senectuţii, care au păstrat acele lucuri o viaţă întreagă, aşa cum există posibilitatea ca tinerii să nu fi aruncat arhiva familiei, lăsată ca moştenire de părinţi sau bunici. Unii ar putea să doneze Muzeului aceste obiecte. Alţii le vor aduce numai pentru o scurtă perioadă, timp în care Muzeul să realizeze fotocopii după acele lucruri.

Tristă istorie

Dacă rămânem în zona Braşovului, trebuie amintit că o serie de locuri de aici îşi schimbă denumirea sub bocancul comunist. Piaţa Sfatului se va numi vremelnic „Piaţa 23 august”, iar Parcul Central va fi redenumit „Parcul prieteniei româno-sovietice”. Apoi, o serie de fabirici din acest areal primesc nume care să placă noii orânduri, precum “Steagul Roşu”, “Partizanul roșu”, “Dezrobirea”.

Trei cartiere

E drept că pentru generaţiile care au trecut prin acele vremuri nu sunt amintiri deloc plăcute, ci mai degrabă răni vechi şi încă dureroase. Tinerii, în schimb, descoperă cu stupoare o lume pe care nu o credeau posibilă, tocmai prin non-sensul ei. Totodată, istoricii consideră că acest proiect, susţinut de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi de Consiliul Judeţean Braşov, e menit să scoată în evidenţă trei mari cartiere ale Braşovului, Astra, Triaj şi Tractorul. Astra era numit în timpul socialismului Steagul Roşu.

O altă viziune

Sunt trei cartiere prea adesea considerate ca neavând o istorie a lor, căci obiectivele culturale ale urbei se află numai în centrul Braşovului. Cu toate acestea, proiectul de faţă aduce o nouă viziune despre locurile încărcate de însemnătate pentru trecutul nostru. Nu numai cetăţile sau palatele păstrează nestemate ale vremurilor apuse. Poţi găsi lucruri de certă valoare, dar şi poveşti de viaţă, şi în cenuşiile blocuri din cartierele considerate doar muncitoreşti. Oamenii, oriunde ar locui, pot să contribuie la umplerea unui gol din istoria oraşului Braşov şi chiar a Românei.