Bastionul Ţesătorilor. Război de ţesut, artizane şi artiste contemporane

24 august 2017 postat de stiriAdmin Printează articolul

Război de ţesut, artizane şi artiste contemporane sunt îngemănarea frumosului, tradiţiilor, creativităţii şi originalităţiii la Bastionul Ţesătorilor din Braşov. Din îngemănarea acestor elemente s-a născut proiectul „Războaie în Bastionul Ţesătorilor – rezidențe artistice”.

Organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov și Asociația Forums și co-finanțat de AFCN, proiectul presupune rezidențe artistice de documentare și de lucru a unor artiști contemporani cu artizani locali. Şi scopul proiectului îl constituie studierea și reinterpretarea elementului de patrimoniu imaterial – țesutul la război.

Când vezi că tradiţiile nu sunt complet uitate ba, dimpotrivă, atrag doamne cultivate pasionate de frumos, ca un echilibru între vechi şi nou, ai senzaţia că nu este totul pierdut. Ai senzaţia că încă mai suntem un popor creativ, că nu respirăm doar kitsch. Poate că nu suntem complet pierduţi ca popor, ca naţie. Poate nu ne vom uita rădăcinile.

Expoziția, care s-a deschis astăzi, 24 august 2017,  prezintă creațiile echipelor artistă-artizană la Bastionul Țesătorilor din Brașov. Expoziţia de la Braşov se va întinde până în octombrie, lună când va ajunge şi la Bucureşti, la Muzeul Național al Țăranului Român.

Bastionul Țesătorilor din Brașov

Bastionul Țesătorilor a fost construit, apărat și întreținut de breasla țesătorilor de in, între anii 1421-1436 şi 1570-1573. Pe faţada intrării în incintă se află încrustat într-o grindă de susţinere a plafonului anul 1807. Atunci au fost construite cele trei încăperi destinate unor ateliere școlare pentru pregătirea viitorilor meşteșugari ai oraşului.

Transformat în muzeu după restaurarea din anul 1910, Bastionul Țesătorilor din Brașov este în prezent pe primul loc între obiectivele culturale vizitate cel puţin o dată într-un an de către brașoveni. El găzduiește expoziţia permanentă ,,Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” care are ca principal punct de atracţie macheta Cetăţii Braşovului realizată în anul 1896 și macheta cartierului Schei, atașată în perioada comunistă.

“Bastionul Țesătorilor din Brașov, locul unde în Evul Mediu se întâlneau țesătorii Brașovului, meșteșugari celebri în Europa și Orient, a devenit, la aproape 600 de ani de la construire, spațiul în care istoria și tradiția meșteșugărească se întâlnesc cu cea mai spectaculoasă formă de exprimare artistică a prezentului, arta contemporană: artiste contemporane și artizane din zona Branului au lucrat împreună creând lucrări de artă la războiul de țesut. Astfel, trei artiste și un duo de artiste au lucrat cu patru artizane din Moieciu de Sus, în cadrul a două rezidențe (documentare și lucrul propriu-zis) la Brașov și Bran. “, subliniază organizatorii expoziţiei.

Lucrările pot fi văzute în expoziția de la Bastionul Țesătorilor din Brașov, din 24 august 2017 până pe 1 octombrie, de marți până duminică, între orele 10:00-18:00. Expoziția, care va ajunge, cum spuneam, şi la Bucureşti, va putea fi vizitată și la Muzeul Național al Țăranului Român, din 4 în 22  octombrie 2017.

Otilia Boeru şi Maria Pepene

Otilia Boeru, care este o artistă vizuală ce lucrează în diverse medii de exprimare, cel mai frecvent apelează la materialul textil, cu ajutorul căruia experimentează și construiește noi forme vizuale. Interesul său special are în vedere modalitățile prin care noile tehnologii pot intra în relație cu tehnicile textile tradiționale. Artista Otilia Boeru a lucrat cu artizana Maria Pepene, din această colaborare oarecum inedită rezultând lucrări speciale.

La 74 de ani, tanti Pepenica spune că iarna, când avea războiul în casă, erau zile când o prindea noaptea țesând la război. A învăţat să ţeasă la vârsta de 10 ani de la mama şi bunica sa. Avea în casă un război făcut de bunicul său, care era tâmplar.

Claudia Pascu şi Ionela Gârbacea

Claudia Pascu este art director, graphic designer și ilustrator. Este absolventă a Universității de Arte București, secția Graphic Design şi are experientă în publicitate, creare de identități vizuale și grafică de carte. Este pasionată de noi tehnologii, dar, totodată,  fascinată și de tehnicile vechi. Tocmai din aceste pasiuni între nou şi vechi s-a născut şi dorinţa Claudiei care a lucrat cu artizana Ionela Gârbacea. Mama ei Ileana, născută Gârbacea, a fost una dintre cele mai cunoscute țesătoare din sat. A început să țeasă la 10 ani, din curiozitate, alături de surorile ei, învățată de mama sa. Are trei fete, dar niciuna nu știe să țeasă.

Iulia Toma şi Rodica Tişcă

Iulia Toma, care trăieşte şi lucrează în Bucureşti, utilizează ca mediu preferat materialul textil însoţit de fotografie, instalaţie sau text. Temele sociale precum feminismul, drepturile omului, relaţiile interpersonale din comunităţile închise, materialitatea urbană a locuirii sau echitatea socială fac obiectul preocupărilor sale. Iulia a lucrat cu artizana Rodica Tişcă. Tanti Rodica a ţesut pentru casă, obiecte decorative şi postav din care se confecţionau haine. Cel mai mult a lucrat pe războiul moştenit de la bunicul soţului, Gheorghe Tișcă zis Ghică Neculcea. Războiul era confecţionat de un tâmplar din sat.

„1 Luat / 1 Lăsat”

Duo-ul Claudia Mușat şi Viorica Slădescu au lucrat în comun o lucrare complexă formată din 5 fragmente de țesături tip pânză, numită „1 Luat/1 Lăsat”. Claudia Mușat este lector universitar la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, iar Viorica Slădescu este cadru didactic universitar la Arte textile și Design și a fost muzeograf restaurator în patrimoniu textil la Muzeul Național de Artă al României. Claudia şi Viorica au lucrat cu artizana Victoria Ialomiţan. Tanti Dorica, aşa cum îi spun cunoscuţii,  a învatat sa țeasă la vârsta de 6 ani de la mama sa. A țesut cu plăcere ţoale, covoare, velinte și preșuri împreună cu sora sa.

Sursa foto: http://razboiultesatorilor.ro (fotografii realizate de Daniel Secărescu)