Casa natală a cardinalului Iuliu Hossu, distrusă complet

Casa natală a cardinalului Iuliu Hossu, distrusă complet
01 decembrie 2017 Printează articolul

Casa natală a cardinalului Iuliu Hossu este distrusă complet. Iată cum îl “onorează” România pe unul dintre artizanii Unirii de la 1918. În cinstea lui 1 Decembrie se pregătesc în multe zone ale ţării parade militare, dar şi chermeze cu pui fripţi şi vin fiert. Pe de altă parte, autorităţile iau de pe acum măsuri ca în cintea Centenarului din 2018 să fie construite în toată ţara o serie întreagă de statui şi alte monumente. Se pun la cale spectacole grandioase şi felurite evenimente cu iz gastronomico-patriotic.

În tot acest timp, din păcate, cei care au făurit România Mare în 1918 sunt uitaţi cu totul. Nici măcar casele unde au văzut lumina zilei nu mai există. Un exemplu în acest sens este legat de casa natală a cardinalului Iuliu Hossu din comuna bistriţeană Milaş. Din zidurile fostului conac nu a mai rămas azi decât o grămadă de moloz amestecat cu noroi, se arată în cadrul unui amplu reportaj realizat la faţa locului de Mediafax.

După ce comuniştii au venit la putere, conacul din Milaş a fost transformat în sediu de cooperativă agricolă. Cardinalul însuşi a avut o soartă cruntă în timpul regimului roşu, fiind închis pentru cinci ani la Sighet, între 1950 şi 1955. Toată averea familiei sale a fost confiscată.

Istoria unui dezastru

După 1990 au apărut urmaşii cardinalului cu revendicări asupra fostelor proprietăţi. Anii de procese au însemnat însă pentru conacul din Milaş degradarea continuă. Lăsată de izbelişte, casa a dispărut practic de pe faţa pământului. Primarul comunei bistriţene, Iosif Gabor, face un scurt istoric al acestui conac, până la dispariţia sa.

“Pentru că cei de la IAS nu au plătit ani în şir datoriile către Finanţe, Finanţele au pus sechestru pe imobilul respectiv şi familia Hossu a reuşit apoi să recupereze de la fostul IAS locuinţa. O vreme au stat acolo câţiva chiriaşi, iar familia a vrut să majoreze chiria şi oamenii nu au mai vrut să stea acolo. Eu chiar i-am sfătuit pe moştenitori să-i lase pe oameni să stea acolo pentru că mai au grijă de casă, mai pun o ţiglă, o mai repară. Nu s-au înţeles şi casa s-a tot distrus. La un moment dat vedem că apare o firmă care o demolează, au început şi au vândut cărămida şi lemnele. După care au plecat. Noi, când am văzut în ce situaţie au lăsat-o, am luat un buldoexcavator pe care îl aveam la Primărie şi am acoperit beciurile deoarece casa e aproape de un bloc unde sunt copii. I-am tot avertizat să cureţe acolo pentru că se umple de şobolani, însă în zadar”, spune edilul.

Troiţa unei femei

Autorităţile locale vor ca anul viitor să ridice un bust al cardinalului în centrul comunei. Numele său va fi dat unei instituţii locale, fie şcoala, fie biblioteca. Dar înaintea autorităţilor locale a existat, cu câţiva ani în urmă, iniţiativa unei femei din comună, Ilişca Logican. Ea a ridicat, pe proproa cheltuială, o troiţă în cintea lui Iuliu Hossu. Cu atât mai mult cu cât săteanca spune că l-a cunoscut pe cardinal, despre care are numai cuvinte de laudă în privinţa caracterului său.

“L-am cunoscut pe Iuliu Hossu. Era un om care ţinea cu românii şi cu România şi era cu credinţă în Dumnezeu. Ca dumnealui nu erau mulţi. După ce a plecat din sat, mai venea la sărbători, ne povestea şi ce a făcut la Alba Iulia, la Unire. Ştiu că el a citit proclamaţia şi că a fost român, a ţinut cu România. Cu toate că a fost băgat la puşcărie, nu a zis niciodată nimic rău de comunişti după ce a ieşit”, îşi aminteşte Ilişca Logigan.

O cruce din lemn

Preotul greco-catoloc Dumitru Coroş spune că acum în sat a mai rămas doar o cruce din lemn pe care Iuliu Hossu a ridicat-o în amintirea părinţilor săi. Despre cardinal are numai cuvinte pline de căldură.

“Venea acasă de multe ori să-şi refacă forţele. Din păcate, acum un singur semn mai există în sat care menţine vie trecerea cardinalului Iuliu Hossu pe aceste meleaguri: o cruce de lemn ridicată de cardinalul Iuliu Hossu în memoria părinţilor săi, Ioan şi Victoria Hossu. A fost adusă şi pusă de el în imediata apropiere a mormântului celor doi părinţi. Biserica greco-catolică a avut un rol covârşitor în realizarea Unirii. Iuliu Hossu a fost cel care a citit Proclamaţia de Unire a Transilvaniei cu Patria mamă, cu România şi nu numai atât, el a fost delegat împreună cu Alexandru Vaida Voievod, cu episcopul Miron Cristea să ducă Proclamaţia de Unire la Bucureşti şi să o prezinte regelui Ferdinand. El, prin contribuţia pe care a avut-o, una covârşitoare în istoria românilor, a fost artizanul Marii Uniri şi nu numai că a fost artizanul Marii Uniri, dar a şi sprijinit realizarea acestui fapt măreţ”, iată o lecţie de istorie predată de preotul Dumitru Coroş.

Sursa foto: Mediafax
  Categorie:
adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu