Techirghiol, prima poziţie în Topul Staţiunilor Balneare 2017

30 aprilie 2017 postat de Aida Dănăilă Printează articolul

Realizat de Asociaţia Română de Balneologie, Topul Staţiunilor Balneare 2017 situează pe prima poziţie staţiunea balneară Techirghiol, cu un total de 65 de puncte. Poziţia obţinută nu este întâmplătoare, Techirghiolul fiind cunoscut şi apreciat pentru   celebrul său nămol cu proprietăţi vindecătoare. Dar nu doar nămolul şi proprietăţilre curative ale acestuia au contat în realizarea topului, ci şi calitatea personalului, de exemplu, personal care, în mare parte, este foarte apreciat de turişti, unii considerând că sunt trataţi ca la ei acasă şi pur şi simplu răsfăţaţi. 

Istoria Techirghiolului, de pe vremea grecilor şi romanilor

Situată în județul Constanța, staţiunea Techirghiol, al cărei  nămol are proprietăţi vindecătoare reale, este indicată persoanelor care au următoarele afecţiuni:  boli reumatismale degenerative; boli reumatismale inflamatorii; boli reumatismale diartritice; simptome posttraumatismale; boli ale sistemului nervos periferic si central; boli ginecologice; boli de piele; boli ale aparatului respirator; boli cardiovasculare; boli endocrine; pareze, paralizii; sechele poliomielitice.

“Putem să începem să povestim istoria Techirghiolului cu argonauții a căror legendă se derulează la țărmul Pontului Euxin. Iason, fiul unui rege din Tessalia, frânge inima frumoasei Medeea și provoacă drama regelui Aietes, obligat să-și adune din apele mării bucățile fiului ucis de propria soră. Se vor fi plimbat Medeea și falnicul Iason pe lângă apa sărată a Techirghiolului? Vor fi îngropat ei în luciul cenușiu al apei patimile și dragostea lor?
Poetul roman Publius Ovidius Naso numea Dobrogea <țara de lângă Ursa Mare, cu țărmuri înghețate de gerul cel cumplit>, situată nu departe de Bosfor și vorbea despre un lac numit Meotic, care poate mai târziu a fost numit Techirghiol. Lacul, așezat pe un drum imperial roman ce ducea de la Callatis la Tomis nu putea trece neobservat de romani care cunoșteau și foloseau nămolul, ca și egiptenii. Cercetări arheologice speciale nu au fost făcute în această zonă, dar descoperiri sporadice au scos la lumină elemente arhitecturale din perioada antichității grecești și romane care atestă locuirea zonei și care pot conduce la ideea că proprietățile terapeutice (tămăduitoare) ale apei și nămolului lacului nu au fost necunoscute.”, se spune pe site-ul  Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol: http://www.sbtghiol.ro

 Primul stabiliment cu destinaţie balneară, amenajat în 1891

Primul stabiliment cu destinaţie balneară a fost amenajat de Hagi Pandele, în 1891. La vremea respectivă, Hagi Pandele amenajază un grajd vechi pe care îl împarte în odăi și dintr-un cazan de rufe și pirostrii improvizează prima instalație pentru băi calde.

Ion Movilă și Hagi Pandele sunt cei dintâi care au intuit valoarea pe care o avea această resursă naturală și au investit în pământ pe care au edificat construcții cu destinație balneară, unele din ele la nivelul de confort și dotare european. În 1949 s-a înfiinţat Institutul de Balneologie şi Fizioterapie, condus de profesorul Teohari, şi avea trei secţii. Mai târziu, după ce în 1951 în ţară s-a declanşat o epidemie de poliomielită, s-au creat mai multe secţii de recuperare, printre care unele şi la Techirghiol. În 1972, în urma reorganizării rețelei sanitare din România se înființează „Sanatoriul Balnear Techirghiol” cu 850 de paturi, iar în 1983 se constituie şi secția de recuperare cu 20 de paturi. Din 1994, secţia de recuperare s-a mărit la 265 de paturi.

Tuşnad şi Govora, ocupantele locurilor 2 şi 3

Locuri fruntaşe, mai exact următoarele nouă poziţii, au ocupat şi staţiunile Băile Tuşnad, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, Băile Felix, Sovata, Turda, Sîngeorz Băi şi Borsec. Celebra staţiune Olăneşti ocupă poziţia a 11-a, pe ultimul loc al topului (30) situându-se Ocna Şugatag.

Evaluarea pentru anul 2017 va fi prezentată în cadrul Congresului Naţional de Balneologie, care va avea loc la Băile Govora, în perioada 4 – 7 mai 2017. În cadrul Congresului se vor discuta şi o mulţime de alte subiecte de interes în domeniul balneologiei. Medici de recuperare medicală, balneologi, academicieni, profesori universitari, specialişti şi reprezentanţi ai autorităţilor medicale şi din turismul balnear din România, participanţi la congres, vor dezbate problemele de interes în balneologie, recuperare medicală, turism balnear şi cercetare ştiinţifică, fiind subliniate perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu.

La eveniment va participa şi ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre, care poate avea, astfel, ocazia de a contribui la dezvoltarea turismului balnear.

Criteriile de evaluare a staţiunilor balneare

În evaluarea staţiunilor balneare, acţiune care se realizează în fiecare an de către Asociaţia Românaă de Balneologie şi este prezentată în cadrul congresului anual de balneologie, s-au luat în considerare următoarele zece criterii:

1. Accesibilitate, infrastructură, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autorităţilor locale;
2. Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică – lucrări ştiinţifice pentru promovarea factorilor naturali terapeutici;
3. Promovarea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleză, site-uri web în limba engleză, participarea la târguri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legături externe, prezenţa unor tour-operatori internţionali, existenţa unor investitori externi, organizare evenimente internationale;
4. Promovarea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţiunii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovării sectorului balnear – congrese, conferinţe, burse de turism, participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;
5. Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora, lucrări ştiinţifice de promovare a factorilor naturali;
6. Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune, nivelul de personal angajat în cadrul staţiunii balneare;
7. Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată;
8. Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate, numărul total al locurilor de cazare din staţiune, gradul de ocupare al locurilor de cazare;
9. Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor/operatorilor economici din staţiune, participarea la Congresul National de Balneologie, constituirea unor grupuri locale de discuţii cu invitarea reprezentanţilor din Asociatia Română de Balneologie;
10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare.

Top Staţiuni Balneare 2017

În tabelul următor se poate vedea care este ierarhia staţiunilor balneare, inclusiv punctajul total şi notele acordate pentru fiecare criteriu de evaluare. 

Primele 2 staţiuni din top vor avea o pagină de prezentare dedicată, accesibilă prin click pe numele staţiunii. Primele 10 staţiuni balneare vor fi prezentate în cartea “TOP 10 STAŢIUNI BALNEARE” disponibilă la Editura Balneară.

Sursa foto: http://www.sbtghiol.ro/galerie.html, http://www.euroturismbd.ro/25.html