Cum a ajuns să protesteze preşedintele Klaus Iohannis

22 septembrie 2017 postat de aida Printează articolul

Având în vedere că unele acţiuni nemulţumesc, ei bine şi preşedintele Klaus Iohannis protestează faţă de atitudinea oficialităţilor din Ucraina.

Noua lege a Educaţiei din Ucraina a dus la anularea de către Klaus Iohannis a vizitei sale la Kiev, programată luna viitoare

Publicam zilele trecute scrisoarea asociaţiilor româneşti din Odesa adresată preşedintelui Klaus Iohannis, prin care se solicita şefului statului român să aibă o atitudine fermă faţă de noua lege a Educaţiei din Ucraina. O lege prin care se suspendă dreptul minorităţilor din această ţară de a învăţa în propria limbă, în liceu şi în facultate. Cei peste 800.000 de români din Ucraina sunt afectaţi de această lege, aşa cum sunt afectate şi celelalte minorităţi.

Anunţ oficial

Cu puţin timp în urmă a apărut, iată, şi reacţia lui Klaus Iohannis. Prezent la reuniunea ONU de la New York, şeful statului român a anunţat anularea vizitei oficiale pe care urma să o întreprindă luna viitoare la Kiev. Mai mult, Iohannis a spus că nu îl va primi la Cotroceni pe preşedintele Parlamentului ucrainean, vizita acestuia fiind programată pentru sfârşitul acestei luni.

Klaus Iohannis a explicat foarte clar că cele două decizii ale sale au legătură cu noua lege a Educaţiei adoptată la Kiev. O lege care urmează, conform uzanţelor, să ajungă pe masa preşedintelui Ucrainei pentru promulgare.

Şeful statului român a mai spus că pe holurile clădirii ONU s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, spunându-i în faţă că nu va veni la Kiev şi motivele anulării vizitei de stat. Anularea vizitei de stat a fost anunţată şi pe canale diplomatice, a declarat apoi presei Iohannis, dar iată că anunţul a fost făcut şi în mod direct, între preşedinţii României şi Ucrainei.

O istorie a abuzurilor

Este pentru prima oară, după mulţi ani, când România are o atitudine fermă în legătură cu încălcarea drepturilor minorităţilor româneşti dintr-un stat vecin cu noi, în acest caz Ucraina. Cu toate că, dacă e să ne referim la grave încălcări ale drepturilor conaţionalilor noştri din ţările vecine, exemple am putea găsi şi în alte state din jurul nostru. Un alt fapt elocvent este cel al comunităţilor româneşti din Serbia.

Pe de altă parte, nu trebuie să se înţeleagă că Ucraina duce abia acum o politică neprietenoasă, să spunem în termeni diplomatici, faţă de minoritatea românească, prin noua lege a Educaţiei. Abuzurile la care fac referire conaţionalii noştri din sudul Basariabiei, din nordul Bucovinei sau din Transcarpatia sunt de mulţi ani încoace. Cele mai grave au vizat încercarea autorităţilor ucrainene de a limita pe cât posibil în special învăţământul în limba română, dacă vorbim strict de minoritatea românească. Auzim despre şcoli închise sub pretextul comasării, pe motiv că numărul elevilor scade. Dar vine, iată, un moment când nimeni nu mai poate să se prefacă a nu cunoaşte situaţia. Prea mult problemele acestea au fost trecute cu vederea…