Boboteaza. Tradiții și obiceiuri. Noaptea în care tinerele își visează ursitul

by stiriAdmin | ianuarie 4, 2023 11:22 pm

Data de 6 ianuarie, Botezul Domnului, este extrem de importantă pentru credincioși, fiind ziua în care preoţii sfinţesc apele. [1]

“În suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Boboteaza (Botezul Domnului). Boboteaza are scopul de a reaminti cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. În această zi, Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, practic vorbim de recunoașterea sa ca Mesia,  astfel că sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din secolul al III-lea, poate și mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în <Constituțiile Apostolice> Boboteaza figura deja printre sărbătorile creștine, alături de Crăciun și de Paști.”, subliniază www.crestinortodox.ro[2].

În Ajunul Bobotezei, post negru

În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învață că în Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sfântului Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia aghiasma pe nemâncate.

Tradiția populară spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în Ajunul Bobotezei vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Ce înseamnă aghiasma mare?

În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele.

Termenul „aghiasmă” înseamnă atât lucrarea de sfințire a apei, cât și apa sfințită. Aghiasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii: „Și-i dă ei harul izbăvirii și binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toți cei ce se vor stropi și vor gusta dintr-însa să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință…”., adaugă www.crestinortodox.ro[2]

Aghiasma mare se bea opt zile

Agheasma mare se bea înainte de a lua anafura, deci pe nemâncate, timp de opt zile, începând chiar din ziua de Bobotează și până pe 14 ianuarie. Nu întâmplător se bea aghiasma mare opt zile, ci pentru că cifra opt simbolizează veșnicia. Doar în aceste opt zile se bea aghiasma mare fără post și spovedanie. Au voie să o bea chiar și cei opriți de la Împărtășanie, ca întărire spre nădejdea pocăinței, a mângâierii și îndreptării lor pentru viitor.

După cele opt zile, adică după14 ianuarie, aghiasma mare se ia doar cu post și spovedanie și cu binecuvântarea preotului duhovnic.

Despre aghiasma mare se spune că săvârșește minuni, tămăduiește bolnavi, apără casele creștinilor de duhurile necurate, curăță mintea de gândurile rele și îi izbăvește din primejdii pe cei credincioși.

Tradiții de Bobotează

În continuare, se mai păstrează obiceiul ca în localitățile de pe malul unei ape, în timpul slujbei de Bobotează preotul să arunce o cruce de Boboteaza. Tradiții și obiceiuri. Noaptea în care tinerele își visează ursitul[3] lemn în apa rece, uneori îngheţată, iar câţiva feciori curajoşi sar după ea şi o aduc înapoi. O altă credință populară spune că, atunci când preotul bagă sau aruncă crucea în apă, dracii ies de unde s-au ascuns şi fug pe camp. Dracii care fug nu pot fi văzuţi de oameni, ci doar de lupi, care îi urmăresc şi îi sfâşie.

Pe lângă obiceiurile creștine, în tradiția populară se practică și ritualuri păgâne de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodării şi animale.

Astfel, unii îşi afumă grajdurile şi vitele pentru a alunga duhurile rele din ele, iar alţii aprind focuri pe câmp sau cântă cântece presărate de strigături şi diverse zgomote.

Vremea din ziua de Bobotează

Tot de Bobotează, în anumite zone ale ţării se fac previziuni despre condiţiile meteorologice din acest an și se va vedea dacă vor fi sau nu favorabile recoltei. Conform credinței populare, vremea din ziua de Bobotează o prevestește pe cea din timpul anului. Dacă de Bobotează plouă, înseamnă că va fi iarnă lungă. Dimpotrivă, dacă va fi un tikmp frumos atunci vom avea o vară frumoasă.  Dacă bate crivățul, se spune că vor fi roade bogate, iar dacă va curge apa din streașină se va face vin bun. Nu în ultimul rând, dacă de Bobotează pomii sunt îmbrăcați în promoroacă, înseamnă că în țară vom avea belșug și sănătate.

Ce  nu trebuie să faci de Bobotează

Dacă stropirea cu aghiasmă este benefică, fiecare credincios care merge la slujba de Bobotează așteptând să fie stropit de către preot cu apa sfințită, alte activități sunt interzise. De exemplu, nu este bine să vă spălați pe cap sau să spălați haine pentru că, potrivit superstițiilor populare, „se spurcă apele.

De asemenea, de Bobotează, ziua Botezului Domnului, nu este bine să lăsați haine la uscat, pentru că diavolii își caută scăpare, ascunzându-se sub ele. Deși obiceiul de a spăla rufe în pârâuri aproape că nu mai există, o  altă superstiție are în  vedere exact această îndeletnicire.  Concret, nu este deloc recomandat ca două săptămâni după Bobotează să spălați în pârâuri rufe, pentru că diavolii abia așteaptă să se agațe de ele.

Noaptea în care tinerele își visează ursitul

Boboteaza. Tradiții și obiceiuri. Noaptea în care tinerele își visează ursitul[4] Tradiţia populară spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie să „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub pernă înainte de a adormi, dar şi dacă postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătorească.

O altă tradiție este ca în ajunul Bobotezei, pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Cel care noaptea, în vis, le va aduce apă este ursitul lor.

Alunecatul pe gheață este, probabil, cea mai răspândită tradiție de Bobotează. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an, potrivit credinţei populare. Cum vremea anul acesta se anunță călduță, nici pomeneală de vreun alunecat pe gheață. Dar, nu-i așa?, rămân celelalte tradiții –  turta cu sare sau busuiocul de sub pernă nefiind conditionate de prognoza meteo.

 

 

Endnotes:
  1. [Image]: https://www.stiriutile.ro/boboteaza-traditii-si-obiceiuri-noaptea-in-care-tinerele-isi-viseaza-ursitul/attachment/61931967/
  2. www.crestinortodox.ro: http://www.crestinortodox.ro
  3. [Image]: https://www.stiriutile.ro/boboteaza-traditii-si-obiceiuri-noaptea-in-care-tinerele-isi-viseaza-ursitul/boboteaza-cruce/
  4. [Image]: https://www.stiriutile.ro/boboteaza-traditii-si-obiceiuri-noaptea-in-care-tinerele-isi-viseaza-ursitul/busuioc-perna-sf-andrei-e1669717365156/

Source URL: https://www.stiriutile.ro/boboteaza-traditii-si-obiceiuri-noaptea-in-care-tinerele-isi-viseaza-ursitul/