Tradiţii şi obiceiuri de Florii. Peste 1,5 milioane de români îşi serbează numele

31 martie 2018 postat de Aida Dănăilă Printează articolul

Pe lângă cunoscutele tradiţii şi obiceiuri de Florii, nu trebuie să uităm că peste 1,5 milioane de români, potrivit datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, îşi serbează numele de Florii. Mâine, de 1 aprilie, şi chiar nu este păcăleală, îi sărbătorim pe toţi cei care poartă nume de floare. Din totalul celor mai bine de un milion şi jumătate de români care îşi serbează numele, aproape 630.000 sunt de sex masculin, deci băieţi şi bărbaţi care se numesc Viorel, Florin, Florian, Florentin, Florinel, Crin, Mugurel, Ghiocel şi peste 850.000 sunt de sex feminine, deci fete şi femei botezate Camelia, Cameluța, Margareta, Viorica, Violeta, Viorela, Ghiocica, Lăcrămioara, Narcisa, Crina, Iris, Dalia, Anemona, Brânduşa, Panseluţa, Crizantema etc.

Cel mai des folosit nume de floare este Florin (336.793), urmat de Viorel (145.673) şi Viorica (145.020). La polul opus, cei mai puţini români cu nume mai rare, dar tot de floare, sunt Mărgărit(699), Micşunica (626), Panseluţa (444), Crizantema (303) Cei mai mulţi români cu nume de floare poarta numele Florin – 336.793, Viorel – 145.673 şi Viorica – 145.020. Există însă şi câteva sute de persoane cu nume mai rare, dar tot de flori: Mărgărit – 699, Micşunica – 626, Panseluţa – 444 sau Crizantema – 303., scrie jurnalul.ro.

Tradiții și obieciuri în Duminica Floriilor 

După slujba din Duminica Floriilor, creştinii iau salcie sfinţită de la biserică şi o așează prin casă, la icoane, ferestre, uși, streșini, precum și grajduri sau fântâni, ramurile de salcie sfinţită fiind păstrate tot anul. Se spune ce salcia sfinţită de Florii ne apără de boli şi spirite rele. Astfel, în anumite zone ale țării, oamenii își încing mijlocul cu crenguțele de salcie, astfel având credinţa că boala va fi vindecată sau se vor însănătoşi mai ușor. O altă tradiție vizează fetele nemăritate. Cele care îşi vor pune ramuri sfințite de salcie sub pernă, vor deveni mai frumoase și își vor găsi soț.

Dacă acum se spune că este bine să păstrăm salcia sfinţită tot anul, în vremuri de demult salcia pusă la icoane după Florii se arunca vara în foc. Dar nu oricând, ci în timpul unei furtuni, cu scopul de a împrăştia nori şi a face ca vremea să redevină frumoasă. Tot legat de obiceiuri, se spune că ramurile ce erau așternute în ogradă alungau grindina şi chiar păzeau locuinţa de fulgere dacă mănunchiul de salcie era aşezat în mijlocul casei.

Ziua de Florii este și ultima zi în care femeile mai pot purta mărțișor. După ce se scoate de la piept în ziua de Florii, mărţişorul trebuie pus pe ramurile unui pom înflorit sau ale unui măceș. Tot astăzi, fetele nemăritate scot afară din casă zestrea, să o aerisească.

Mai mult, fetele nemăritate din Banat și Transilvania obişnuiau, nu ştim câte mai recurg la acest obicei, să pună o oglindă și o cămașă sub un pom nealtoit. După apusul soarelui, oglinda şi cămaşa erau folosite în farmece pentru noroc în dragoste.

Şi, de luat în seamă, creştinii care se împărtăşesc de Florii şi îşi pun o dorinţă vor avea bucuria să li se împlinească mult mai repede.

Interdicţii de Florii 

Pe lângă sfaturile cu ce să faceţi de Florii, ei bine, există şi interdicţii de Florii, anume:

Nu vă spălaţi pe cap. Tradiția spune că cine se spală pe cap de Florii fără apă sfințită și descântată, riscă să albească.

Nu vă certaţi cu nimeni. În Duminica Floriilor nu trebuie să vă cerți cu nimeni, certurile în această zi ducând la neînţelegeri în familie tot restul anului.

Nu spălaţi și nu faceţi curat în casă. În această zi mare nu se spală, nu se face curat în casă şi nici nu se coase.

Nu uitaţi să duceţi ramuri de salcie la sfințit. În tradiția populară, salcia simbolizează fecioria, dar conotaţiile sunt mult mai complexe din punct de vedere al creştinismului.

În textele creștine, ramura de salcie este menționată pentru prima dată de pastorul Hermas, care îi descrie pe creștini ca pe nişte ramuri de salcie purtătoare de rod, adică o contradicție a naturii salciei, care își distruge florile înainte ca rodul să se lege.

Comparaţia, desi greu de înţeles, subliniază că cei care au murit cu dragoste de Hristos în suflet, sunt mai vii decât dacă ar fi trăit păgâni.

Floriile ne aduc mai aproape de Hristos 

Cu o săptămână înainte de Paşti, în Biserica Ortodoxă se prăznuieşte sărbătoarea Intrării Mântuitorului în Ierusalim, care are la bază evenimentul intrării triumfale a Mântuitorului în Ierusalim înainte de Patimile şi Învierea Sa din morţi. Prin această intrare, se împlinea una din proorocirile mesianice ale Vechiului Testament, şi anume cea a proorocului Zaharia, făcută cu 500 de ani înainte de naşterea Domnului, prin care spunea: ,,Bucură-te foarte, fiica Sionului, căci iată împăratul tău vine la tine drept şi biruitor: smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei”. Cu şase zile înainte de Paştele iudaic Iisus venise în Betania unde era Lazăr, pe care-l înviase din morţi, iar a doua zi a intrat în Ierusalim. Mulţimea, venită aici pentru sărbătoarea Paştelui, auzind de venirea Lui, a luat ramuri de finic şi a ieşit în întâmpinarea Lui strigând: ,,Osana! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”.

De la acest fapt a luat naştere sărbătoarea care se mai numeşte în popor şi Floriile, unul din cele zece praznice împărăteşti în cinstea Mântuitorului.

Cum se mai numeşte Duminica de Florii 

Sărbătoarea mai este cunoscută şi cu alte denumiri, cum ar fi cea de „Duminica Stâlpărilor” pentru că istorisirea evanghelică ne aminteşte de faptul că poporul ţinea în mâini stâlpări, adică ramuri sau crenguţe de finic, palmier sau de măslin, de unde şi denumirea de ,,Duminica ramurilor”. În amintirea acestui fapt, în această zi se aduc în bisericile noastre ramuri de salcie care se binecuvântează cu o rugăciune specială, în timpul slujbei de dimineaţă, înaintea Sf.Liturghii şi se împarte credincioşilor, care le ţin în mâini în timpul slujbei, ca simbol al biruinţei împotriva morţii, dovedită prin învierea lui Lazăr de către Mântuitorul, cu o zi mai înainte.

O altă denumire a sărbătorii pe care noi o numim Florii este ,,Duminica aspiranţilor sau candidaţilor la botez” pentru că, odinioară, în această zi, cei care doreau să primească botezul şi erau instruiţi în învăţăturile de credinţă, erau inscrişi, cu binecuvântarea episcopului, pe listele de candidaţi la primirea acestei Taine, fiind obligaţi să înveţe Crezul. Sărbătoarea se mai numeşte şi ,,Duminica graţierilor”, căci în cinstea ei împăraţii îi graţiau pe cei din închisori.

Cea mai cunoscută denumire a acestei sărbători este încă cea de „Duminica Florilor sau Floriilor” pentru că ea cade la începutul primăverii, când apar şi primii muguri şi cele dintâi flori de salcie, cătină, corn şi altele.

Fiind praznic împărătesc şi zi de mare bucurie duhovnicească, pentru că desi este Post se îngăduie consumarea de peşte, untdelemn şi vin, scrie parohiaortodoxabenidorm.com.

Paştele catolic 

Să nu uităm însă că mâine, 1 aprilie 2018, de Florii, catolicii, romano-catolicii şi greco-catolicii celebrează Învierea Mântuitorului. Aşadar, tuturor celor ce poartă nume de flori le urăm “La mulţi ani!”, iar fraţilor noştri catolici “Paşte fericit şi luminat alături de cei dragi!”.