Succesiunea fără testament

Succesiunea fără testament
05 septembrie 2016 Printează articolul

Legea română are principii foarte clare care stabilesc cine și în ce cote moștenește, astfel că
succesiunea poate fi legală sau testamentară, în funcție de existența sau inexistența unui testament.

Fără urmaşi, averea revine integral statului

Succesiunea fără testament

Dacă nu există moștenitori legali și nici testamentari, patrimoniul defunctului va intra în proprietatea statului, astfel: bunurile imobile în proprietatea unității administrativ teritoriale în a cărei rază se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii, bunurile mobile incorporale (dreptulrile patrimoniale de autor, acțiunile, părțile sociale etc.) în proprietatea unității administrativ teritoriale de la ultimul domiciliu al defunctului, bunurile mobile corporale supuse inregistrării (autoturisme, utilaje agricole și industriale, ambarcațiuni etc.) revin unității administrativ teritoriale în ale cărei evidențe sunt înregistrate acestea.

Împărţirea averii, în lipsa testamentului

Succesiunea fără testament

Pentru situația în care nu există testament lăsat de cel a cărui succesiune se dezbate, moștenirea va fi culeasă de soțul supraviețuitor împreună cu rudele de sânge ale defunctului. În categoria rudelor de sânge ale defunctului intră descendenții (copii, nepoții, strănepoții etc.), ascendenții (părinții, bunicii, străbunicii etc.) și colateralii (frații, surorile, nepoții de frați și surori, verii primari, unchii si mătușile).

Clasa I de moştenitori

Succesiunea fără testament

Pentru moștenitorii de sânge ai defunctului, care vin la succesiune împreună cu soțul supraviețuitor, există o anumită ordine care trebuie respectată, legea împărțiind moștenitorii legali pe clase de moștenitori. Astfel clasa I de moștenitori este reprezentată de descendenți (copii, nepoții, strănepoții etc.). În situația în care moștenirea este împărțită între soțul supraviețuitor și descendenți(copii, nepoți, stranepoți etc.), atunci soțul supraviețuitor va primi o cotă de ¼ din masa succesorală, iar descendenții diferența de ¾. Dacă nu există soț supraviețuitor, atunci moștenitorii descendenți vor împărți întreaga masă succesorală.

Clasa a II-a de moştenitori

Daca nu există descendenți, respectiv clasa I de moștenitori, atunci soțul supraviețuitor va veni la moștenire împreună cu clasa a II-a de moștenitori, cea a ascendenților privilegiați, respectiv părinții, și colateralii privilegiați, respectiv frații, surorile și descendenții acestora. În această situație, soțul supraviețuitor va primi o cotă de 1/3, dacă vine în concurs atât cu părinții, cât și cu frații, surorile și descendenții lor, și ½ dacă vine în concurs numai cu părinții sau numai cu frații, surorile și descendenții lor. Împărțirea cotei care le revine din moștenire între părinți și frați/ surori/ nepoți se face în funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire, astfel: dacă la succesiune vine un singur părinte, acesta va culege ¼, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege ¾ din ce rămâne după ce se scade cota soțului supraviețuitor.
Dacă la moștenire vin doi părinți , aceștia vor culege împreună jumătate, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate din ce rămâne după ce se scade cota soțului supraviețuitor. Dacă nu există soțul supraviețuitor și nici descendenți, atunci moștenirea se va împărți între ascendenți și colaterali privilegiați conform regulilor de mai sus.

Verii primari, ultimii la moştenire

Pentru situația în care nu există moștenitori din primele două clase, moștenirea va fi culeasă de cei din clasa a III-a – ascendenti ordinari, care sunt bunicii, străbunicii, străstrăbunicii etc., iar în lipsa acestora moștenitorii din clasa a IV-a – colateralii ordinari, care sunt unchii/mătușile (frații și surorile bunicilor) și verii primari.
Dacă există soț supraviețuitor, atunci acesta va lua ¾ din moștenire, atunci când vine în concurs cu clasa a III-a sau cu clasa a IV-a de moștenitori.
Dacă nu există soț supraviețuitor, atunci moștenirea se împarte între moștenitorii existenți din clasa cea mai apropiată.

Articol pus la dispoziţie de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România

adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu