Ce se mănâncă prin lume. Mâncarea de Revelion şi poveştile sale

Ce se mănâncă prin lume. Mâncarea de Revelion şi poveştile sale
29 decembrie 2017 Printează articolul

Ce se mănâncă prin lume vă povestim acum. Mâncarea de Revelion şi poveştile sale implică obiceiuri diverse. Ce face lumea de Revelion? În esenţă, bea, mănâncă şi dansează. Nu aceasta e ordinea în toate cazurile, evident. Fiecare după cum crede că se simte bine. Unii mai mult mănâncă, alţii mai mult beau, iar o categorie preferă să danseze. Nu ştim nici care anume categorie este mai numeroasă.

Dar să lăsăm jocurile de cuvinte. Vă prezentăm, în continuare, obiceiurile culinare ale diverselor popoare. Că, vorba aia, tot mâncarea e baza, şi pentru dans, şi pentru băutură. Însă trebuie spus că fiecare popor are ceva specific. Acel ceva care îi caracterizează obiceiurile. Hai să cunoaştem lumea! Pentru că, uneori, în spatele unei tradiţii se află şi o poveste.

Irlanda : Pâine cu unt 

Pâinea şi untul nu lipsesc din casa irlandezilor în noaptea dintre ani. Sunt două elemente care au intrat în tradiţia acestui popor. Explicaţia ţine de perioadele de sărăcie prin care a trecut ţara. Oamenii îşi amintesc tocmai în ocazia cea mai fericită. Poate că e mai bine aşa, să nu uiţi, ca să nu repeţi o tragedie. Există şi un obicei, să laşi pe trepetele casei pâine şi unt. Şi nu numai. Dar pâinea şi untul sunt de bază. Aşa vor vedea trecătorii că în casa aceea nu mai domneşte sărăcia. Copiii sunt invitaţi să mănânce tot ce îşi doresc, din ce găsesc pe treptele casei.

Argentina : Fasole 

O să spuneţi că argentinienii au carnea lor de vită, celebră. Gustoasă. Renumită în toată lumea. Deci ea tronează pe masa de Revelion. Vă înşelaţi amarnic. Şefa balului e fasolea. De Anul Nou, musai fasole. Cât de puţină, dar să fie. Există credinţa că tocmai acest fel de mâncare îţi va aduce noroc în noul an. Un noroc financiar. Adică fie să îţi păstrezi locul de muncă pe care îl ai acum, fie să îţi găseşti altul mai bănos. Mănânci fasole şi speri.

Spania : Struguri 

A venit miezul nopţii. Sunt primele clipe ale noului an. Acum e momentul pentru spanioli să mănânce 12 boabe de struguri. Câte una pentru fiecare lună din noul an. Boabele au şi ele semnificaţia lor. Dar depinde cum au fost alese de fiecare mesean în parte. Aşadar iei prima boabă şi te gândeşti la prima lună. Dacă boaba e dulce, înseamnă că luna aceea va fi bună. Altă boabă, pentru următoarea lună. Pe aceasta ai nimerit-o mai puţin dulce sau acră. Înseamnă că luna respectivă nu va fi la fel de spectaculoasă. Şi tot aşa mănânci fiecare boabă. Şi vezi cum îţi vor fi lunile din noul an, dulci sau mai puţin dulci.

Grecia : Vasilopita 

Grecii pun pe masă o pâinică rotundă, Vasilopita, aşa se numeşte. Se întâmplă deci în seara Anului Nou. E posibil, opinează etnologii, ca pâinica aceasta să poarte numele sfântului Vasile, sărbătoarea din prima zi a noului an. Deaspre această pâine se poate spune că e dulce, fiind coaptă de cele mai multe ori cu migdale. Numai că de Revelion are în interior o monedă. Se spune despre cel care o găseşte că va avea noroc în noul an.

Scoţia : Whisky 

Dacă spui Scoţia, atunci nu ai cum să ocoleşti ceea ce ar putea fi denumită licoarea lor de bază, whisky-ul. Nicio masă nu e ocolită de acest ingredient al sărbătorii. Cu atât mai mult cu cât ei celebrează, în prima zi a noului an, Hogmanay. Scoţienii nu sunt însă oamenii care se aşează la masa de Revelion şi acolo rămân până dimineaţa. Ei înţeleg cel mai bine, poate, noţiunea de socializare. Pentru că după ce beau şi mănâncă pleacă prin vecini. Asta se numeşte „prima vizită” a noului an. Şi nu pleacă, aşa, cu mâna goală, ci iau cu ei mâncare şi băutură. Deci avem de-a face cu farfurii şi sticle călătoare. E un gen de comuniune care dă farmec acestor comunităţi.

Partea de sud a Statelor Unite : Fasolea cu „ochi negri” 

Amercanii din sud încă îşi mai amintesc şi azi de Războiul Civil şi de zilele când strămoşii lor au supravieţuit cu fasole. Că altceva nu aveau ce să mănânce în zilele acelea de restrişte. Era singurul fel de hrană pe care soldaţii Unionişti îl ocoleau. Aşa că civililor din sud le rămânea cel puţin acest fel culinar cu ajutorul căruia să-şi ostoiască foamea. Uite că până şi în noaptea de Anul Nou oamenii din sud nu uită prin ce au trecut generaţiile de dinaintea lor.

Japonia : Toshikoshi Soba 

Japonezii au un fel de mâncare plin cu semnificaţii. Toshikoshi soba sunt numiţi tăiţeii cu hrişcă. Pe aceştia îi găseşti neapărat de Revelion, pe masă. E mai degrabă un ritual, decât un fel culinar. Să te uiţi mai întâi la cât de lungi sunt tăiţeii. De aici prima concluzie. Cel care te serveşte îţi urează viaţă lungă. Cu cât tăiţeii sunt mai lungi, cu atât urarea e mai amplă. Apoi mai e un aspect. Tăiţeii sunt fierţi. Pot fi secţionaţi uşor cu lingura, în farfurie. Tai şi în felul acesta te gândeşti că laşi în urmă toate greutăţile din anul care tocmai se încheie.

Germania : Berliner 

Germanii au un fel de gogoşi pe care le prepară în noaptea Anului Nou. Sunt numite Berliner sau Krapfen. Sunt umplute cu magiun din tot felul de fructe. Numai că trebuie să fii atent când muşti din gogoaşă, pentru că e posibil să ai o mare surpriză. Asta înseamnă că oamenii mai ştiu să şi glumească. Deci e posibil ca în interiorul gogoşii să fie muştar ori cine ştie ce alt ingredient iute.

Suedia şi Norvegia : Budinca de orez 

Budinca de orez are semnificaţia ei precisă pentru norvegieni şi suedezi. E un fel de a-ţi interoga viitorul în noaptea de Revelion. Oare voi avea parte de belşug în noul an? Sau şi în noul an? Ei bine, totul depinde de o banală migdală. Pe care o poţi găsi, ori nu, în budincă. Dacă o găseşti, atunci răspunsul la întrebarea ta e pozitiv. Dacă nu, îţi rămâne doar să speri în continuare. Aşa cum fiecare om speră. Că anul ce vine va fi mai bun în comparaţie cu precedentul.

Aşa că, indiferent prin ce colţ al lumii veţi fi în noaptea dintre ani, vă dorim Poftă Bună şi La mulţi ani!

  Categorie:
adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu