Biruri mai mari la stat. Contribuţia la pensii şi sănătate, majorată

Biruri mai mari la stat. Contribuţia la pensii şi sănătate, majorată
02 august 2017 Printează articolul

Din această lună au intrat în vigoare noile reglementări potrivit cărora se plătesc biruri mai mari la stat, contribuţia la pensii şi sănătate fiind majorată.

Începând cu salariile aferente acestei luni, august 2017, contribuţiile pentru pensie şi sănătate plătite la stat nu vor putea fi mai mici decat sumele calculate la nivelul salariului minim brut pe economie. Poate vi se va părea ceva irelevant, dar vorbim  de faptul că respectivele contribuţii vor trebui plătite la nivelul slariului minim brut pe economie chiar dacă salariatul are un contract part time (2, 4 sau 6 ore pe zi), deci este plătit cu mai puţin decât salariul minim brut pe economie (1.450 de lei).

Adică se majorează baza de calcul pentru contribuţia la pensii şi sănătate plătită de angajator. Practic, salariul net încasat de salariat nu scade, ci cresc doar cheltuielile angajatorului pentru aceste contracte cu timp parţial.

Excepţii de la regulă

Pentru a nu exagera, deci să poată funcţiona şi contractele cu timp partial de lucru, legislaţia prevede şi unele excepţii de la regulă. Cazurile în care se mai poate lucra cu timp redus şi contribuţiile la pensie şi sănătate să se calculeze strict la suma respectivă, deci nu la salariul minim brut pe economie, sunt următoarele:

  • elevi sau studenţi cu vârsta de până la 26 de ani;
  •  ucenici ;
  • persoane cu dizabilităţi care, prin lege, au dreptul să lucreze mai puţin de opt ore pe zi;
  • pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepţia celor care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum şi a celor care cumulează pensia pentru limita de vârstă cu cea din sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
  • persoanele care cumulează venituri de cel puţin nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată din mai multe contracte individuale de muncă.

Aproape 1,2 milioane de contracte cu timp parţial

Contractele cu timp partial de lucru sunt destul de mult la modă, după cum arată statisticile, ceea ce nu blamăm, să nu se înţeleagă greşit. Astfel, la finele anului trecut existau în jur de 1,2 milioane de contracte cu timp partial de lucru. Mai mult, 370.000 de salariaţi activi aveau un singur contract de muncă cu timp partial şi câştigau  sub 500 de lei pe lună. Cam cusut cu aţă albă, nu?

Alţi aproape 710.000 de asiguraţi erau înregistraţi cu contracte de muncă cu timp partial şi aveau un câştig mediu brut de 903 lei pe lună.

Disperat, Guvernul caută bani peste tot

Guvernul subliniază că practica subsalarizării forţei de muncă iese în evidenţă şi prin faptul că, în medie, în fiecare lună circa 55.000 de salariaţi sunt fără venituri declarate la Casa de Pensii. Adică, aceştia sunt fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare.

Că măsura cu majorarea CAS şi CASS vine pe fondul disperării Gvernului, care a cam ajuns la fundul sacului, este tot mai evidentă. Explicaţia că, vezi Doamne, nu mai putem de grija salariaţilor este atât de străvezie că nici un preşcolar nu o poate înghiţi.

De altfel, calculele făcute de specialişti relevă faptul că pentru perioada august – decembrie 2017 se va înregistra un plus în încasări la bugetul de stat (CAS şi CASS majorate) de 190 de milioane de lei. Rămâne de văzut însă şi în practică, mai ales că deja s-au trimis solicitări la Avocatul Poporului pentru cotestarea Ordonanţei de Guvern care a  modificat Codul Fiscal pe motiv de neconstituţionalitate.

De ce sunt necesare contractele part time?

Evident, contractele cu timp parţial sunt absolut necesare, pentru că doar aşa se mai poate câştiga un ban în plus, deci se mai poate lua un al doilea sau al treilea serviciu. Potrivit legii, numărul maxim de ore pe zi pentru un angajat este 14. Vorbim de numărul maxim de ore pe zi care se poate trece legal, în contracte. Adică 8 ore/zi pe un contract cu program complet de muncă şi alte 6 ore/zi pe unul sau mai multe contracte cu timp parţial de lucru.

Cât se plăteşte în plus

Concluzionând, pentru un angajat care are doar un contract cu timp partial de lucru şi nu face parte din excepţiile enumerate mai sus angajatorul este obligat să plătească nişte bani în plus, în funcţie de dieferenţa de ore pe care le avea până la 1 august.

  • Pentru un salariat cu contract de 2 ore/zi, deci un salariu de 362,50 lei, birurile către stat (pensie, sănătate) plătite de angajator erau în valoare de 76,124 lei. Pentru acelaşi salariat, dacă nu mai are nici un alt contract de muncă, angajatorul va trebui să plătească, începând cu salariile aferente lunii august, contribuţii mai mari la stat, care sunt în valoare de 329 de lei. Concret, acesta va scoate din buzunar, suplimentar, aproape 253 de lei.
  • Pentru un salariat cu contract de 4 ore/zi, deci un salariu de 725 de lei, birurile către stat (pensie, sănătate) plătite de angajator erau în valoare de 166 de lei. Pentru acelaşi salariat, dacă nu mai are nici un alt contract de muncă, angajatorul va trebui să plătească, începând cu salariile aferente lunii august, contribuţii mai mari la stat, care sunt în valoare de 329 de lei. Concret, acesta va scoate din buzunar, suplimentar, 163 de lei.
  • Pentru un salariat cu contract de 6 ore/zi, deci un salariu de 1087,50 lei, birurile către stat (pensie, sănătate) plătite de angajator erau în valoare de 248 de lei. Pentru acelaşi salariat, dacă nu mai are nici un alt contract de muncă, angajatorul va trebui să plătească, începând cu salariile aferente lunii august, contribuţii mai mari la stat, care sunt în valoare de 329 de lei. Concret, acesta va scoate din buzunar, suplimentar, 81 de lei.
  • Pentru un salariat cu contract de 8 ore/zi, deci un salariu de 1.450 de lei (salariul minim brut pe economie), birurile către stat (pensie, sănătate) plătite de angajator erau în valoare de 329 de lei. Pentru acelaşi salariat, întrucât era deja angajat cu salariul minim brut pe economie, angajatorul va plăti tot atât cât plătea ca şi până acum, adică 329 de lei.

Cheltuielile totale pentru a asigura salariul minim pe economie

Până la 1 august 2017, dar și după data de 1 august 2017, pentru un salariu minim brut pe economie, care este în valoare de 1.450 de lei, cheltuielile totale ale angajatorului sunt de 1.779 de lei, din care 714  lei sunt pentru contribuțiile sociale și impozitul pe venit.

Mai clar, înseamnă că pentru un angajat cu salariul minim pe economie de 1.450 de lei brut pe lună angajatorul plăteşte 1.779 de lei. Din totalul de 1.779 de lei, angajatul primeşte în mână 1.065 de lei. Diferenţa de 714 lei merge la stat sub formă de taxe:

  • 385 de lei – contribuţia angajatului către stat (Asigurări Sociale – CAS – în valoare de 152 de lei, Asigurări Sociale de Sănătate – CASS – în valoare de 80 de lei, Fondul de şomaj – CFS – în valoare de 7 lei şi Impozitul pe Venit – IV- în valoare de 146 de lei).
  • 329 de lei – contribuţia angajatorului către stat ((Asigurări Sociale – CAS – în valoare de 229 de lei, Asigurări Sociale de Sănătate – CASS – în valoare de 75 de lei, Fondul de şomaj – CFS – în valoare de 7 lei, Concedii şi Indemnizaţii – CCI – în valoare de 12 lei, Creanţe Salariale – FGPCS – în valoare de 4 lei şi Fondul de Risc şi Accidente – AMBP- în valoare de 2 lei.

Doar figuraţie din partea statului

Mai trebuie subliniat că angajatorii (firmele) vor plăti în plus la CAS și CASS doar pentru partea lor, nu și pentru partea datorată de salariați. Ceea ce înseamnă, aşa cum spuneam mai devreme, că de fapt statul nu moare de grija românilor, ci este doar disperat după bani. Dacă îl durea aşa de tare de bieţii angajaţi, că “sunt fără contribuţii care să se regăsească în pensiile viitoare”, atunci le cerea şi acestora să cotizeze suplimentar pentru pensie, nu numai angajatorilor. Numai că Guvernul nu era dispus de noi proteste şi astfel se aşează iarăşi o greutate pe angajatori. Mă refer la angajatorii corecţi, nu la cei care chiar practică munca la negru, aşa cum vă voi detalia mai jos.

Economia gri, scoasă la lumină

Deşi sunt voci care se plâng că firmele mici vor fi greu încercate de noua măsură, în sensul că vor trebui să plătească respectivele contribuţii (pensie şi sănătate) pentru salariul minim brut pe economie, chit că au angajaţi cu 2 ore, 4 ore sau 6 ore/zi, în realitate se mai scoate din economia gri la lumină. Cel mai relevant exemplu în acest sens este al companiilor de taximetrie. În majoritatea cazurilor, taximetriştii sunt angajaţi cu contracte pentru 2 sau cel mult 4 ore/zi. Prea puţine sunt companiile care îi angajează cu contract de 8 ore/zi şi acestea sunt rarităţi.

Acum, dacă stăm să judecăm şi să calculăm, cine putea crede că un astfel de angajat, deci taximetrist, face taximetrie doar 2 ore sau 4 ore/zi? Ba, mai mult, în cele 2 sau 4 ore/zi ar trebui să facă planul zilnic de cel puţin 70 de lei (dacă lucrează cu schimb, „la 12 ore”) sau minim 100 de lei (dacă lucrează singur, „la 24 de ore”), să achite şi carburantul, alţi vreo 40-50 de lei/zi şi să mai ducă şi el ceva acasă?  La tariful minim de 1,39 lei/oră, tarif care încă mai este valabil prin Bucureşti la câteva dispecerate taxi, cine poate crede că în 2 ore taximetristul câştigă cel puţin 150 de lei? Păi, dacă ar fi aşa, atunci taximetriştii ar trebui să fie bogaţi şi ar deveni o profesie extrem de căutată. În realitate, lucrurile nu stau deloc aşa. Pentru a duce patronului planul zilnic, a achita carburantul consumat şi a mai câştiga şi el ceva bani, un taximetrist lucrează câte 12 ore pe zi. La modul real, pentru  că în acte poate apărea a fi angajat cu contract  pentru 2 ore/zi (aceasta este cea mai fică fracţie, nu se poate mai puţin de 2 ore/zi).

Pentru a putea achita CAS şi CASS majorate, patronii firmelor de taximetrie au majorat deja planul taximetriştilor. Aceştia au fost anunţaţi că trebuie să achite, în plus, câte 10 lei în fiecare zi. Din fericire, aceşti bani se vor regăsi la viitoarea lor pensie.

Statul, părtaş la economia gri şi evaziune

Curios este că până acum statul a acceptat tacit această inechitate faţă de salariaţii firmelor de taximetrie. Şi nu doar pentru aceştia, că mai sunt destule domenii în care se încheie contracte cu numărul minim de ore acceptat de lege şi diferenţa de bani salariatul o primeşte în plic. În primul rând, aceştia erau păgubiţi de contribuţia pentru pensie, care nu mai era plătită corect la numărul de ore lucrate efectiv.

Mai mult, se poate vorbi şi de evaziune fiscală. Pentru că nu doar salariatul era păgubit de contribuţia pentru pensie, ci şi statul de impozitul pe salariu calculat la salariul minim pe economie.

Imbecilităţi de ale guvernanţilor, mai vechi sau mai noi. În loc să fi reglementat acest lucru de ani de zile, adică pentru domeniul transport de persoane, de exemplu, cum este taximetria, să nu se poată încheia contracte cu mai puţin de 8 ore/zi, anul trecut guvernanţii tehnocraţi, alţi “deştepţi”, închipuiau acele aberaţii cu bacşişul. De parcă acolo era paguba statului, nu la pomenile electorale nesfârşite, pensiile speciale de zeci de mii de lei, salarii ale funcţionarilor din primărie care ajung la aproape 10.000 de lei/lună şi exemplele ar tot putea continua. Din  fericire, imbecilitatea respectivă cu bacşişul nu a durat.

 

 

 

 

  Categorie:
adaugă comentariu

0 comentarii

Nu există comentarii !

Adaugă comentariu